Ma simt aiurea, poate ca nu te gandesti la acest aspect.Intrebarea daca m-ai dat uitarii imi inunda sufletul... linia de plutire s-a scufundat de mult si nu cred ca voi mai rezista mult in situatia actuala, ma complac in indoiala de a sti ca ma minti.
Nu voi avea curajul niciodata sa-ti spun ce simt cu adevarat din cauza ca ma tem ca nu vei intelege.Crede-ma doare, am ajuns la concluzia ca doare sa iti pese cu adevarat de o anumita persoana.Ai zis ca comunicarea este principala sursa a racelii tale fata de mine; nu ma incred in aceasta explicatie puierila pe care mi-ai aruncat-o.
Singura concluzie pe care o pot gasi insumand tot ce a fost pana acum e ca sufletul tau s-a racit cu totul, nu numai fata de persoana mea.
Nu pot sa te schimb oricat mi-as dori eu de mult; incercaile mele ar fi de la inceput compromise.. tu nu ai vedea sensul unei schimbari si poate ca te-ai departa si mai mult de mine.
Asa ca in continuare am sa tac si sa te aprob.
Curiozitatea mea nu are limite oare vei sesiza diferenta? Raspunsul care este mai mult ca sigur nu ma lasa intr-o incertitudine din care nimeni nu ma va mai scoate de curand.
Te plictisesc probabil cu ce spun, stiu.Insa m-ar interesa daca surasul tau e la fel de vesel dupa toate astea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu