marți, 29 mai 2012

De data asta nu mai vreau să stric totul, să mă grăbesc sau mai știu ce.Tot ce vreau e să fie totul bine, să nu-mi mai pară rău de alegerile făcute pentru că devine enervant să mă întreb la anumite intervale de timp.."bă ce-am făcut eu e bine?".Acum am prea multe cap și de scris n-am mai scris...nu-mi dau seama care este ordinea în funcție de importanță și nu o să-mi dau seama probabil.

vineri, 25 noiembrie 2011

Floating Sadness

Nu înțeleg ,tu schimbat?!Asta e  imposibil și nu-mi voi face iluzii prea mari căci n-are rost.

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Requiem for a dream

     Visurile sunt atât de prețioase încât cred ca toți am face orice ca să le atingem. Dorința prezentă mereu, oriunde, de a reînvia trecutul îndepărtat dar în care eram fericiți pare imposibil de realizat.Vroiam sa scriu iar despre tine, căci filmul acesta de care mi-am amintit ne descrie viața pe jumătate amândurora. Voința de a alunga singurătatea, de a avea un viitor sigur, pot fi atât de puternice încît ne distrug.Îmi stârnești sentimente și stări de contradicție pe care pur și simplu nu le pot pricepe.
     Tu ai fugit ca întotdeauna, asemenea unei persoane lașe și fără un dram de orgoliu când, într-un final conștiința ta, cam vagă te-a determinat să-ți ceri scuze.A fost mult prea târziu, chiar dacă n-am recunoscut acest fapt. 
      E iar noiembrie, un noiembrie fără consolări și promisiuni, chiar sec aș putea spune.Notele de pian mă dezgustă în prezentul ăsta sumbru, firul de care erau legate suavele sunete s-a rupt și odată înnodat, rezultatul a fost dezastruos.M-am obișnuit cu melancolia și dacă ți-as zice două vorbe nu m-ai recunoaște.
Aș afirma cu seninătate că te urăsc datorită faptului că tu, involuntar, m-ai sfărâmat în mii de bucăți minuscule pe care nu le găsesc oricât m-aș strădui.Savurează-ți victoria, căci nu vei mai găsi niciodată o persoană care să te accepte așa cum ești tu.
        Ai ales mereu calea întortocheată și acest lucru te va costa scump într-o bună zi..
   

luni, 17 octombrie 2011

Come home! I miss you.

Nu-mi merge nimic in ultima vreme.Am nevoie acuta de tine, dar momentan nu se poate nimic, tu nu esti dispus sa-ti asumi riscurile unei eventuale prietenii statornice.Nu intelegi, sunt sigura, cum nici eu nu inteleg uneori.Astept de prea mult, crede-ma pe cuvant te rog, esti singura persoana de care am nevoie.Ce trebuie sa fac ca sa-ti demonstrez ca merit sa-mi acorzi incredere si o mica sansa, minuscula daca se poate?
Nu-mi trebuie nimic altceva, vreau sa stiu ca tu esti bine, acolo, unde esti si ca uneori te gandesti la mine.Singurateatea asta ma ucide incet dar sigur...si stii asta, doar ca nu acorzi importanta.

sâmbătă, 5 martie 2011

. si de la capat

https://forthebrokenhearted.wordpress.com

vineri, 4 martie 2011

Thinking...

Priveam catre genele tale lungi, arcuite si de culoare nisipului.Pareau ireale in lumina soarelui care batea direct pe fata ta alba.
Contemplam in tacere, multumindu-ma doar sa-ti raspund cu cate un zambet sincer.Confuzia parca disparea in acele momente, stiam exact ce trebuia sa fac dar nu puneam in aplicare.Am incercat sa-ti explic dar ma pierdeam printre gandurile ce-mi sagetau la intervale regulate mintea.
Totul parea pueril, parca prea simplu si-mi placea faptul ca fata ta aducea inca a unui copil cu ochi mari, albastri.

miercuri, 2 martie 2011

sigur...

M: iti zic eu, inaite sa plec ma gandeam cam cate pierd eu cu plecarea asta si nimeni n-o sa stie ce simt eu aici.
A: pana la urma ce a fost a fost
M: da..anu` trecut pe vrmea asta, acum iar suntem in martie ...timpul trece prea repede.
A: a trecut mult timp
M: exact... poate la vara o sa fie altfel
POATE
mereu intervine poate
A: tot aici s-a ajuns.

Lasa-ma, dispari!duteeeeee